Sarbatoarea regala a romanilor, EvZ, 6 mai

06.05.2006         Tipareste        Trimite prin email

10 mai. Ziua nationala de dinainte de venirea comunistilor prilejuia manifestari fastuoase, dar nu era inscrisa in Constitutie, totul izvorand din traditie.

Monarhiile isi sarbatoresc anual capetele incoronate pentru a reaminti traditia lor, forta lor de a emana imagini si actiuni pozitive. Europa este, prin excelenta, continentul monarhiilor, iar timp de aproape un secol, Romania si-a sarbatorit pe 10 mai regii din familia Hohenzollern Sigmaringen, reunind in esenta evenimentului trei momente marcante din istoria sa: in 1866, la Bucuresti, in fata parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului si ca va domni ca domn constitutional; pe 10 mai 1877, pe baza rezolutiei votate de parlament, cu o zi inainte, Carol I proclama independenta fata de Poarta Otomana; pe 10 mai 1881, Carol I a fost incoronat ca Rege al Romaniei, iar Romania a fost ridicata la rangul de Regat.

Salve de tun

Festivitatile incepeau inca din zori, prin 21 de salve de tun care anuntau insemnatatea acestei zile. La ora 10.00, Majestatile Lor regele si regina participau la Te-Deum-ul de la Mitropolie (slujba pentru sfintirea zilei), iar plecarea din Palatul Regal era anuntata prin 101 salve de tun. Dupa serviciul divin, Majestatile Lor participau la defilarea de la bulevard. In Piata Universitatii se desfasura defilarea elevilor, studentilor, mestesugarilor si negustorilor, a armatei, a primarilor si notabililor judetelor tarii, imbracati in costume populare specifice zonei din care veneau.

La ora 14.00, Majestatile Lor primeau la palat felicitarile corpurilor legiuitoare, urmand ca la ora 15.00 sa-i primeasca pe delegatii consiliilor judetene si primariilor din tara. Apoi, la ora 17.00, se dadea la Sosea, pe platoul de langa Monetaria Statului, un banchet ranitilor, delegatiilor judetene, comunelor si tuturor premiantilor de tir ai corpurilor de armata, chemati pentru concursul general de tragere la semn.

Seara, Familia Regala iesea in mijlocul bucurestenilor, asista la bataia cu flori de la Sosea si la spectacolul cu focuri de artificii din Cismigiu, iar in Gradinile Episcopiei, Sf. George, Piata Teatrului sau Piata Universitatii, se asculta muzica fanfarei militare.

Banchet sub cerul liber

Tot in ziua de 10 mai se instituiau medalii, care erau conferite pe viata, dreptul de a le purta era personal si nu se putea transmite urmasilor, care aveau dreptul de a le pastra, ca amintire de familie. Se bateau monede jubiliare, cum erau cele din aur de 100, 50 si 20 lei si cele din argint de 1 leu si 5 lei. Medaliile si monedele aveau incrustate chipul suveranului. Pe 10 mai totul se impodobea.

In diferite puncte ale orasului apareau arcuri de triumf, strazile se iluminau mai puternic decat de obicei si se pavoazau prin arborarea tricolorului, la toate barierele orasului se dadeau pranzuri populare pentru saraci, la Filaret se organiza ospatul veteranilor. Primaria dadea si ea un banchet sub cerul liber, iar seara Principele si apoi Regele invitau la palat personalitatile tarii.

Pentru a decongestiona traficul din mijlocul Capitalei, in 1934, festivitatile organizate cu prilejul zilei de 10 mai au fost mutate pe Platoul Cotroceni. Pe langa salvele de tun, Te-Deum-ul de la Mitropolie si defilarile din fata Palatului Regal sau din Piata Universitatii, dupa trecerea in revista a trupelor, Familia Regala asista la parada militara ce se desfasura pe Platoul Cotroceni.

Cele mai spectaculoase serbari de 10 mai s-au desfasurat in 1881, cand a fost proclamat regatul, precum si in 1906 (la 40 ani de domnie a lui Carol I si la 25 ani de la proclamarea regatului). In 1939 a avut loc dezvelirea statuii ecvestre a Regelui Carol I, din fata Palatului Regal.

Sub domnia Regelui Carol I, 10 mai a fost o sarbatoare amplificata an de an. Sub ceilalti regi a ramas tot sarbatoare nationala, dar n-a mai avut aceeasi stralucire, cu exceptia domniei Regelui Carol al II-lea. Intre timp, istoria nationala a iesit din granitele Vechiului Regat si a inceput sa se incarce de alte simboluri si de alte date: 15 octombrie 1922 - incoronarea Regelui Ferdinand la Alba-Iulia, 8 iunie 1930 - revenirea Printului Carol al II-lea in tara, dupa ce renuntase de trei ori la domnie si se autoexilase, precum si anularea legilor constitutionale adoptate pe 4 ianuarie 1926, care instituiau inlaturarea lui.

Pierderea traditiei

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, monarhia isi pierde in Romania, fara drept de apel, ziua de 10 mai. In fapt, dupa 1945, monarhia capata in multe state europene pozitia unor simboluri statornice, acest lucru si pentru ca secolul al XX-lea nu mai cunoaste razboaie ale regilor.

Comunistii confisca ziua de 10 mai, in folosul propriu, mentinand ziua de 9 mai ca reper al discursului lor: 9 mai 1877, ca moment care apartine exclusiv poporului, iar 9 mai 1945, ce apartine poporului, ideologiei si partidului care se impun in Romania. Oficiosul Partidului Social-Democrat nota la 11 mai 1947: "Dupa 7 decenii, ziua nationala de 10 mai este serbata simultan cu ziua unei alte victorii: triumful vointei de libertate a popoarelor, impotriva tiraniei naziste, impotriva intunericului si imperialismului hitlerist".

Cu toate incercarile comunistilor de a trece sub observare sarbatoarea regalitatii, s-au pastrat totusi traditia celor 21 salve de tun care anuntau sarbatorirea zilei, participarea la Te-Deum a Familiei Regale, dar si manifestatiile din Piata Palatului.

"Inalta colina" a dinastiei

Hohenzollernii sunt originari din Suabia secolului al XI-lea. Numele lor provine de la denumirea unui vechi castel, Zollern, aproape de Hechingen, in actualul land Baden-Wuttenberg.

Intre 1866 si 1947, romanii au fost prezenti in lumea europeana cu propria lor monarhie, o monarhie de import, germana, conservatoare, care s-a dovedit loiala interesului romanilor in primul razboi mondial, in ciuda legaturilor sale "genetice". Resedinta Hohenzollernilor (Castelul Sigmaringen) se afla in muntii Padurea Neagra la granita franco-germana, locul de unde izvoraste Dunarea.

Acolo era cuibul Aquilei Negre, cel mai inalt ordin si simbol al Casei Regale prusiene instituit de Friederich I la 1701, si tot acolo s-au nascut Carol I si Ferdinand I. Hohenzollern in limba germana inseamna: hoch - inalt, varf, zollern - colina, deci "inalta colina". Deviza acestei case era "Nihil sine Deo" (Nimic fara Dumnezeu), fiind preluata si de Dinastia Romana.

Sarbatoarea nu era trecuta in Constitutie!

Din cercetarile noastre, primele relatari despre marcarea zilei de 10 mai apar incepand din 1881, data proclamarii regatului. Ziua festiva de 10 mai izvora mai degraba din traditia monarhica, neexistand o prevedere constitutionala in acest sens. Nu se gasesc referiri la ziua de 10 mai nici in Constitutia din 1866, nici in forma revizuita din 1884 si nici in Constitutia din 1923. Era o sarbatoare pur si simplu.(Mihail Bumbes)

EVENIMENTUL ZILEI, 06.05.2006